O calatorie prin supermarket poate fi asemanata cu o calatorie in jurul globului: din Turcia luam vinete, ardei si rosii, din Grecia – portocale, din Olanda- ceapa. Fasolea o luam din China, cartofii – din Germania, laptele, uleiul si malaiul din Ungaria… Unele produse ne poarta prin Israel, altele prin Franta, dar cele mai multe vin din China.

Ce se intampla: cea mai mare parte din aceste produse se produc si la noi. De cele mai multe ori, mai ales cand este vorba de produse agricole, produsele noastre au o calitate net superioara celor din rafturile supermarketurilor. Din varii motive (taxe prea mari impuse de supermarketuri, interesele importatorilor, proasta organizare a producatorilor autohtoni) produsele taranilor romani sunt exilate in piete si magazine mici.

Pentru cumparatorul obisnuit este mai simplu si mai comod sa intre in supermarket, sa ia un carucior si in cateva minute (sau ore – dupa caz) sa se aprovizioneze cu tot ce are nevoie. Simplu si comod. Mult prea comod. Americanii au o vorba: there are no free lunch – mai pe romaneste, totul se plateste. Cum platim noi, romanii, aceasta comoditate?

- Efecte asupra sanatatii: Majoritatea fructelor si legumelor din supermarket sunt tratate pentru a rezista la transport si pentru a arata cat mai mult timp bine pe rafturi. Cele mai multe sunt iradiate. In afara de asta, ele provin din agricultura intensiv chimizata, contin reziduuri de pesticide si insecticide – sub limita legala, e drept, dar contin.

- Efecte asupra economiei. De fiecare data cand cumparam un produs strain in defavoarea unui produs romanesc, producatorii romani sufera. Agricultura Romaniei ar putea produce suficiente produse pentru a hrani toata populatia tarii si sa mai si exporte, dar terenurile noastre stau nelucrate. De ce? Pentru ca noi, romanii, preferam sa cumparam de la altii.

- Poluare: Fiecare produs adus din afara Romaniei inseamna transport. Daca aceste produse exista deja in Romania, acest transport este inutil. La scara globala, fenomenul este infricosator. Toata aceasta poluare inutila se va resimti in sanatatea planetei.

In constrast cu aceasta atitudine comoda, de zi cu zi, propunem atitudinea de cumparator eco-constient.

Ce înseamnă a fi un „cumpărător eco-conştient”?

Cumpărătorul eco-conştient: alege produsele locale, obţinute cu impact cât se poate de redus asupra mediului şi ambalate ecologic; nu se lasă manipulat de ofensiva reclamelor şi marketingului; evită cumpărarea produselor de unică folosinţă sau de prisos inclusiv a pungilor; evită produsele alimentare tratate cu chemicale sau modificate genetic; avantajează magazinele şi pieţele locale faţă de hipermarketurile multinaţionale; cumpără produsele care-i satisfac necesităţile zilnice şi nu se lasă sedus de ambalajele atractive; citeşte etichetele şi se gândeşte  înainte de a cumpăra un produs; etc.

Cetăţenii României nu sunt conştienţi de faptul că prin alegerea corectă a diferitelor produse, ar putea minimaliza impactul negativ asupra mediului şi asupra economiei locale, generat indirect de consumul lor zilnic.

La fiecare cumpărătură, votăm cu banii noştrii. Noi decidem ce punem în coş. Noi decidem pe cine sprijinim cu banii noştrii. Aşa putem deveni zilnic ori cumparatori responsabili, eco-constienti, ori susţinători ai poluării mediului, ai folosirii chimicalelor sau ai exploatării economice etc.